Se afișează postările cu eticheta bucurie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bucurie. Afișați toate postările

duminică, 15 ianuarie 2012

My Inner Child


Am placerea sa va impartasesc faptul ca azi am participat la un eveniment transformational si experiential extraordinar. Workshop-ul se numea "Re-nastere in bucurie" si pot spune, cu mare bucurie, ca asteptarile setate in drum spre eveniment au fost cu mult depasite de rezultat.   

Pentru mine, bucurie inseamna culoare, joc, zambet, libertate, miresme. M-am jucat si am experimentat, am simtit si m-am bucurat descoperind copilul din mine; am ras alaturi de el si i-am dat libertate de exprimare. L-am lasat sa creasca si sa se dezvolte in armonie, cu sinceritate si deschidere. Am invatat sa ma abandonez in acest joc, sa imi ofer tot timpul din lume pentru a ma juca,  pentru a fi libera de orice masca. Am invatat sa explorez fara sa am nevoie de un labirint in care sa ma ascund, sa fiu arhitectul propriei vieti, sa ascult in profunzime vocea acestui copil amutit, sa gandesc si sa privesc lumea din jur in mod creativ.

M-am jucat cu abundenta senzatiilor si sentimentelor de implinire, bucurie, abandonare in sine si ma simt tare bine! Zambetul nu mi-a disparut de pe buze, iar dorinta de re-nastere si re-descoperire mi-au incoltit si mai tare in inima. M-am decis sa imi ofer mai mult timp pentru a mirosi trandafirii.

In urma jocului, re-nasterea mea s-a materializat prin conturarea unui basm, care indeamna la visare, la vizualizare si experimentare a unei lumi perfecte pentru fiecare dintre noi, basm pe care am sa vi-l impartasesc in  intregime intr-un blog post ulterior. 

Ii multumesc Andreei Voroneanu (http://www.andreeavoroneanu.ro/) pentru inspiratie, sustinere si pentru crearea acestui spatiu de infinita bucurie si explorare. 

Copilul meu interior rade si se bucura de libertate! Al tau ce face?

vineri, 9 decembrie 2011

Trecerea de la "a avea" la "a trai"

Pentru ca ultima perioada pe care am trait-o reprezinta o suma de zambete, impliniri, intalniri cu oameni minunati, sperante, vise implinite si o sumedenie de planuri creative si pline de inspiratie, vreau sa va impartasesc micul meu secret. 
A trecut mult timp pana sa inteleg ca bucuriile si esenta trairii noastre vin din lucrurile mici, simple; a trecut mult timp pana am invatat sa "VAD" ceea ce este realmente important si sa constientizez ceea ce ma face cu adevarat fericita; insa acum sunt recunoscatoare ca  VAD, SIMT si ZAMBESC cu toata fiinta. 

Micul secret de care va vorbeam se referea la a ne educa in spiritul trairilor si nu in cel al posesiei. Este mult mai usor sa ne motivam spunand : "imi doresc o carte" decat sa aprofundam dorinta si sa spunem: "imi doresc sa traiesc experienta de a citi acea carte". Atat timp cat ne raportam la posesie; atat timp cat ne dorim si ne concentram pe a avea  x, y lucruri, depunem eforturi pentru a intra in posesia lor, iar dupa ce ne satisfacem dorinta, uitam de scopul pentru care ni le-am dorit; uitam pentru ce am facut efortul de a le avea. 
De indata ce incepem sa ne concentram mai mult pe dorinta de a trai o experienta; de a simti un anumit lucru; de a vedea ce trairi ne vor incerca, lucrurile incep sa se schimbe de la sine si actiunile pe care le desfasuram se vor elibera de sub povara "efortului", de sub povara imperativului "trebuie sa il am". 
Odata cu dorinta de posesie, desi credem ca acea dorinta ne motiveaza sa realizam ce ne-am propus, in mod inconstient ne va trage inapoi; iar motivarea se va transforma in dezamagire. De ce se intampla asta? Pentru ca nevoia de a avea ceva dezvaluie lipsa acelui lucru, iar lipsa este asociata adeseori unei nemultumiri; astfel, fara a fi constienti, ne obisnuim cu ideea ca nu putem fi impliniti pana nu vom avea ce ne dorim. Drept urmare, daca ne obisnuim mintea cu "a dori experiente" si nu lucruri, focusul se va muta pe multumire, entuziasm si implinire. 
Tinand cont de cele de mai sus, zambetul si starea de bine au devenit o a doua natura. Acum imi este mult mai usor sa fiu deschisa, optimista si entuziasta. Acum nu imi mai doresc o diploma, ci imi doresc sa traiesc experienta de a invata lucruri noi; nu imi mai doresc un pian, ci imi doresc sa traiesc momentul in care sa ii incant pe ceilalti cu o partitura interpretata la pian; nu imi mai doresc sa cumpar cadouri, ci imi doresc mai mult decat orice sa ii bucur pe cei dragi oferindu-le caldura, un zambet sincer, o incurajare, un gand inspirat; imi doresc sa traiesc sentimente profunde de prietenie, iubire, recunostinta, armonizare; imi doresc sa ma bucur de cuvinte, sentimente si imbratisari apasate, sincere si puternice! 

Linistea interioara, caldura, impacarea cu propria persoana si bucuria de a trai se vad pe chipul nostru si transpar in relatiile cu cei din jur.

Try this, enjoy it and share with others! :-)